Fiecare dintre noi este o persoană unică, cu propriile valori și gânduri. Totuși, în anumite situații și sub influența unui grup mare de oameni, putem pierde această individualitate și capacitatea de a gândi critic, înlocuind-o cu simptome ale „efectului de turmă”: panică, comportament haotic, halucinații și altele.
 |
| Scenă din filmul „Perfume: The Story of a Murderer” |
În epoca digitală contemporană, interconectivitatea globală este la un nivel fără precedent. Tehnologia digitală ne deschide porțile către o lume vastă de informații, permițându-ne să accesăm instantaneu știri, opinii și evenimente din întreaga lume. Totuși, această disponibilitate permanentă vine cu un preț: crește vulnerabilitatea noastră la fenomenele de psihoză în masă și isterie colectivă. Aceste manifestări psihologice, deși par a fi departe de realitate, au capacitatea de a influența chiar și cele mai echilibrate persoane, antrenându-ne involuntar într-un scenariu dramatic comun.
Istoria ne oferă numeroase exemple în care oameni aparent obișnuiți au fost implicați în atrocități împotriva celor nevinovați. Majoritatea dintre aceștia, nu ar fi avut vreodată inițiativa individuală de a săvârși o crimă. Totuși, „efectul de turmă” schimbă totul, influența colectivă poate transforma comportamentul, prinși în vârtejul furiei „pentru dreptate”, oamenii atacă pe cei cu opinii diferite, provocând revolte, participând la vânători de „vrăjitoare”, și chiar acte de linșaj...
Isteria colectivă nu este limitată doar la adunările publice, ci și în mediul online și chiar individual, prin intermediul mass-mediei și al propagandei.
Psihoza de masă, cunoscută și ca nebunie colectivă, reprezintă o reacție atipică la un eveniment sub influența unui grup de oameni. Acest fenomen poate duce la tulburări psihice și poate declanșa diverse afecțiuni mentale. Cea mai extremă formă de manifestare a acestei tulburări colective este isteria colectivă, atunci când la tulburările mentale se adaugă și afecțiuni psihosomatice. Când un astfel de comportament se răspândește de la o persoană la alta prin autosugestie, acesta devine o veritabilă epidemie ce afectează un grup de oameni.
Un exemplu recent este psihoza de masă și chiar isteria din timpul pandemiei de COVID-19. Acest fenomen poate fi explicat prin anxietatea generală cauzată de știrile panicoase din rețelele sociale și mass-media.
Din păcate, cu cât situația este mai înfricoșătoare, cu atât atrage mai multă atenție și se discută mai mult despre detaliile înfricoșătoare, iar jumătate din informațiile pe care le citesc oamenii sunt „gunoi informațional”. Când o persoană predispusă la anxietate începe să se uite la știri care „exagerează” asupra unui anumit subiect, aceasta intră într-un vârtej informațional.
Persoanele cu un tip de personalitate nevrotică își intensifică anxietatea cu imagini vii și înfricoșătoare precum: pandemie, moarte, spații închise, restricționarea libertății de mișcare, riscul de a se sufoca într-o mască, etc. Acest lucru poate influența apariția unor fenomene psihosomatice.
Când în societate apare o anxietate colectivă, aceasta duce la măsuri de siguranță anormale. Atunci, în jurul unei persoane cu anxietate genetică ridicată apare un factor de mediu nefavorabil: „nu poți merge nicăieri”, „trebuie să porți mască, altfel vom muri cu toții”, și este foarte posibil să apară o boală psihică.
Mulți experți sunt de părere că „dorința de a slăbi” a captat lumea într-o asemenea măsură, încât seamănă parțial cu o psihoză de masă. Acest fenomen poate fi privit ca rezultatul unei influențe culturale observate în publicitate, artă, modă și media în ultimele cinci decenii. Dorința de slăbire este acum strâns asociată cu ideea de frumusețe, atracție, sănătate și succes personal.
Nevoia evolutivă a omului de a aparține unui grup și de a se conforma pentru a evita excluderea socială alimentează conceptul de „slăbire cu orice preț”. Cu toate acestea, majoritatea populației nu poate atinge standardele de frumusețe impuse în prezent. Acest lucru se datorează faptului că aproximativ 70% din greutatea corporală este determinată genetic.
Mai mult, riscurile asociate cu scăderea intenționată a greutății sunt adesea mai grave decât cele legate de supraponderalitate. În plus, aderarea la diete restrictive și obsesia pentru slăbire pot avea consecințe negative asupra sănătății psihice și fizice.
În astfel de cazuri, realitatea este distorsionată, iar oamenii ajung să ia decizii iraționale bazate pe frică, neînțelegere sau presiunea grupului.
Schimbările Psihicului în Timpul Psihozei de Masă
În perioadele de isterie de masă, comportamentul uman tinde să devieze de la normele individuale, cedând loc unei mentalități de grup. Sigmund Freud și Gustave Le Bon, pionieri în studiul acestui fenomen, au explorat dinamica psihozei colective și au introdus conceptul de „suflet colectiv”, care descrie starea în care conștiința individuală și raționalitatea dispare, iar în prim-plan iese o conștiință de grup, ghidată de o ideologie comună.Freud și Le Bon argumentează că, în astfel de momente, procesele conștiente ale minții sunt suprimate de cele subconștiente. Ei observă că majoritatea indivizilor nu reușesc să-și elaboreze opinii proprii, independente, ci sunt influențați de gândirea colectivă. Aceasta duce la modificări semnificative în psihicul uman: convingerile personale sunt înlocuite de cele ale masei, iar individul devine parte a unui întreg mai mare, adesea fără a-și da seama de pierderea autonomiei sale cognitive.
Cum funcționează mecanismele psihicului în timpul Psihozelor Sociale?
În rutina zilnică, ne ghidăm după alegerile conștiente, sau cel puțin așa ne place să credem. Dar, în contextul unei mulțimi, comportamentul nostru se transformă, fiind influențat de mecanisme psihologice complexe care favorizează acțiunile colective în detrimentul celor individuale.
Stresul și vulnerabilitatea sunt factori cheie care declanșează aceste schimbări, predispunându-ne la reacții colective intense, cum ar fi isteria de masă, un comportament care reflectă instinctele de protecție ale speciilor sociale. Psihicul nostru are capacitatea de a imita și de a se „contamina” cu emoțiile celorlalți, ceea ce poate duce la amplificarea acestor reacții la nivelul întregii mulțimi, creând un sentiment de unitate și putere.
În timpul fenomenelor de psihoze sociale, creierul nostru, extrem de adaptabil, se sincronizează cu „frecvența” colectivă, ceea ce slăbește funcțiile de autocontrol și gândire critică, lăsând loc comportamentelor instinctive și imitative. Acest proces ne face să credem că alinierea cu mulțimea ne asigură protecție și acceptare socială, evitând astfel să ne distingem, ceea ce ar putea amenința apartenența noastră la grup.
Prin urmare, în astfel de contexte, suntem conduși mai mult de impulsuri și tendințe colective decât de propriile noastre convingeri și valori, ceea ce poate avea un impact profund asupra comportamentului nostru.
Cum se răspândesc psihozele de masă?
Una dintre caracteristicile cheie ale psihozelor de masă este „efectul de turmă”. Oamenii tind să urmeze comportamentul celor din jur, mai ales în situații de incertitudine. Atunci când vedem că alții reacționează într-un anumit fel, suntem înclinați să credem că ei dețin informații pe care noi nu le avem, ceea ce poate duce la amplificarea reacțiilor emoționale colective.
De asemenea, în era digitală, rețelele sociale joacă un rol crucial în propagarea acestor fenomene. Informațiile false sau alarmiste se răspândesc cu o viteză incredibilă, adesea fără să fie verificate, creând un climat de panică și confuzie. Algoritmii platformelor online, care prioritizează conținutul emoțional sau șocant, nu fac decât să amplifice acest efect.
Cum te poți proteja?
- Informarea corectă: Primul pas pentru a te proteja de psihozele de masă este să cercetați și analizați sursele de informație pe care le consumați. Comparați diferite perspective și fiți sceptic față de știrile senzaționale. Învață să identifici știrile false și să nu cazi în capcana de a distribui conținut fără a-l verifica.
- Păstrați-vă calmul și gândiți critic: În fața unei crize sau a unei situații incerte, încearcă să îți menții calmul. Evită să iei decizii sub impulsul emoțiilor și analizează rațional situația. Pune-ți întrebări precum „Este această reacție proporțională cu realitatea?” sau „Ce dovezi există pentru a susține această afirmație?”.
- Fiți conștient de influența socială: Recunoaște presiunea socială și influența grupului. Dacă observi că toți din jurul tău reacționează într-un anumit fel, fă un pas înapoi și gândește independent. Nu te lăsa purtat de valul emoțiilor colective fără a-ți consulta propriul raționament. Emoțiile intense pot distorsiona percepția realității. Este important să păstrați un echilibru emoțional și să vă concentrați pe fapte și date obiective.
- Evitați implicarea în grupuri toxice: Înconjoară-te de persoane care gândesc critic și care nu sunt ușor influențate de panică sau isterie. Discută cu ei despre temerile tale și cere sfaturi înainte de a lua decizii importante în situații de criză.
- Tehnicile de relaxare și mindfulness: te pot ajuta să îți menții calmul și să îți controlezi anxietatea. Prin conștientizarea propriilor emoții și gânduri, poți evita să te lași copleșit de frică și să îți păstrezi claritatea mentală.
Psihozele de masă și isteria colectivă sunt fenomene reale, dar nu inevitabile. Prin educație, autocontrol și conștientizare, ne putem proteja de influențele negative ale acestor fenomene și putem contribui la un climat social mai sănătos și echilibrat. Într-o lume din ce în ce mai interconectată, responsabilitatea de a ne proteja sănătatea mentală și de a evita capcanele psihozelor colective este mai mare ca niciodată. Fiind vigilenți și raționali, putem naviga cu succes prin „mările tulburi” ale informației și dezinformării.