De unde se iau visele şi de ce le uităm atât de repede?

Nu mai trebuie să vă faceți griji din cauza viselor neplăcute.

Visele sunt o parte misterioasă şi fascinantă a vieţii noastre. Ne pot arăta lucruri pe care nu le-am văzut niciodată, ne pot face să trăim emoţii intense şi ne pot oferi indicii despre starea noastră psihică.
Dar de unde vin visele şi cum se formează în mintea noastră? Și de ce uităm atât de repede ceea ce am visat? 

De ce visăm ?!

Există mai multe teorii ştiinţifice despre originea şi funcţia viselor, dar niciuna nu este acceptată unanim. 

• Una dintre cele mai cunoscute este teoria activării-sintezei, propusă de Allan Hobson şi Robert McCarley în 1977. Potrivit acestei teorii, visele sunt rezultatul unei activităţi aleatorii a creierului în timpul somnului REM (rapid eye movement), când neuronii din trunchiul cerebral emit impulsuri electrice către cortexul cerebral, zona responsabilă de gândire și memorie. Aceste impulsuri ar stimula imagini, sunete și senzații în minte, pe care cortexul le-ar încerca să le organizeze într-o poveste coerentă, folosind informații din memoria pe termen lung. Astfel, visele ar fi o formă de interpretare a unor stimuli interni, fără legătură cu realitatea externă.
  Prin urmare, specialiștii în fiziologie sunt de părere că nu este necesar să căutăm o semnificație în scenariile pe care le vedem în vis.
• O altă teorie populară este cea a procesării informaţiei, susținută de Francis Crick și Graeme Mitchison în 1983. Această teorie susține că visele sunt o modalitate prin care creierul elimină informațiile inutile din memoria pe termen scurt, pentru a face loc celor noi și relevante. Visele ar fi deci o formă de „curățenie” mentală, care ne ajută să ne optimizăm capacitatea cognitivă și să ne consolidăm memoria pe termen lung.
• O a treia teorie este cea a simulării amenințărilor, susținută de Antti Revonsuo în anul 2000. Conform acestei teorii, visele sunt un mecanism evolutiv care ne pregătește pentru situaţii periculoase sau stresante din viaţa reală. Visele ne-ar permite să ne antrenăm și să ne testăm reacţiile în faţa unor scenarii ipotetice, care ar putea afecta supravieţuirea noastră sau a celor dragi. Astfel, visele ar fi o formă de învăţare prin repetiţie, care ne îmbunătăţeşte abilităţile adaptative şi rezilienţa.

Indiferent de teoria preferată, visele sunt o sursă bogată de informaţie despre noi înşine şi despre lumea în care trăim.

Toată lumea visează?

Visele apar la toată lumea, pentru că în timp ce dormim, aceleași procese se desfășoară în creierul tuturor. Creierul procesează informații noi și analizează cum interacționează acestea cu ceea ce știa deja, ce legături neuronale ar trebui întărite și care slăbite. Visele sunt produsul secundar al acestor procese.

Cu toate acestea, este comun ca multe dintre aceste vise să fie rapid uitate după trezire, ceea ce duce la impresia eronată că unele persoane nu visează deloc.

De ce uităm atât de repede ceea ce am visat?

• Un motiv ar fi faptul că visele nu sunt stocate în memoria pe termen lung, ci doar în cea pe termen scurt, care are o capacitate limitată și se șterge rapid.
• Un alt motiv ar fi faptul că visele nu sunt asociate cu stimuli externi care să le fixeze în memorie, cum ar fi sunetele, mirosurile sau culorile.
• Un al treilea motiv ar fi faptul că visele nu sunt relevante pentru viaţa noastră conştientă şi nu au un impact emoţional puternic asupra noastră. De aceea, nu ne concentrăm prea mult pe ele şi nu le acordăm importanţă.

Cum apar visele absurde ?

Visele absurde sunt rezultatul unei activități neuronale electrice complexe. Neuronii noștri declanșează amintiri diverse, unele recente și altele mai vechi, care se manifestă simultan. Aceste amintiri nu au o legătură directă în realitatea noastră obișnuită, dar creierul nostru încearcă să găsească o explicație pentru această experiență neobișnuită. În încercarea de a face sens din acest haos, creierul nostru țese un scenariu care leagă toate aceste imagini și emoțiile lor însoțitoare. Astfel, cu cât combinația de amintiri este mai neobișnuită, cu atât povestea visului nostru capătă forme mai neașteptate și mai absurde.

De ce oamenii visează coșmaruri ?!

De obicei, când vorbim despre coșmaruri, ne referim la visele neplăcute sau tulburătoare. Astfel de vise sunt continuarea evenimentelor care nu ne-au plăcut. Cu timpul, ele sunt uitate și nu sunt periculoase pentru psihic.

Adevăratele coșmaruri sunt stări în care o persoană se trezește dintr-o senzație extrem de neplăcută, care nu trece odată cu timpul. Persoana își amintește constant această senzație împreună cu circumstanțele visului, ceea ce îl scoate din starea sa psihică stabilă și îi perturbă viața normală.

Visele tulburătoare sunt rare la adulții care nu au probleme de sănătate. În schimb, aceste vise sunt mai frecvente la copii, deoarece sistemul lor nervos este încă în dezvoltare și nu au format încă mecanisme de apărare psihologică. Cu toate acestea, pe măsură ce copiii cresc și se maturizează, aceste vise tind să dispară odată cu vârsta. Acest proces este unul natural, reflectând evoluția și adaptarea continuă a minții în cursul dezvoltării umane.

Coșmarurile se pot întoarce dacă o persoană se află într-o situație critică, periculoasă pentru viață sau psihic. De exemplu, ele apar în caz de tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Dacă apar, este necesar să se consulte un psihoterapeut.

Este adevărat că visele alb-negru sunt un indicator al fericirii?!

Există un mit: „dacă vezi întotdeauna vise alb-negru, ești o persoană fericită, iar dacă visele tale sunt întotdeauna colorate, ești nefericit. Sau suferi de o tulburare psihică.”
 De fapt, visele nu sunt limitate la alb-negru sau color; ele pot varia în intensitatea culorilor în funcție de emoțiile și experiențele individuale. Emoțiile intense pot face ca visele să pară mai colorate, în timp ce visele cu un impact emoțional redus pot părea mai puțin vii sau chiar alb-negru. De asemenea, atenția pe care o acordăm culorilor în viața de zi cu zi poate influența cât de colorate ne amintim visele.

Nu există o corelație directă și constantă între culorile viselor și starea de bine emoțională sau sănătatea mintală. Deși unele studii sugerează că persoanele cu anumite afecțiuni psihice pot experimenta vise mai colorate, acest lucru nu înseamnă că toate visele colorate indică probleme de sănătate mintală sau că visele în alb-negru sunt semnul unei minți sănătoase. Fiecare vis este unic și reflectă complexitatea minții umane.

Este posibil să controlezi visele?

Da. De obicei, în vis, acceptăm ca fiind normale chiar și cele mai absurde evenimente. Nu ne surprindem dacă întâlnim în vis o persoană pe care nu am mai văzut-o de mult timp. Sau dacă zburăm liniștiți deasupra unui oraș. Acest lucru se întâmplă pentru că, în timpul somnului, funcția critică a creierului este dezactivată. Creierul încetează să compare evenimentele cu imaginea realității obișnuite și acceptă fără protest toate evenimentele visului.

Dar este posibil să atingi o stare în care evaluarea critică este parțial păstrată, iar noi înțelegem că vedem un vis și putem acționa în el așa cum dorim. Pentru a transforma un vis obișnuit într-un vis lucid, trebuie să înțelegi că visezi.

Dacă o persoană înțelege că visează, ea dobândește puterea asupra viselor. Atunci poate cu adevărat să modeleze lumi după dorința sa. Dar de ce ar face asta - nu este clar. În sens practic, medicii încearcă să folosească această tehnică pentru tratarea tulburărilor post-traumatice și combaterea coșmarurilor. 

Visele sunt o parte esențială a existenței noastre, care ne conectează cu subconştientul nostru şi ne oferă o perspectivă diferită asupra realităţii. Prin vise, putem descoperi lucruri noi despre noi înşine şi despre lume, putem rezolva probleme sau conflicte, putem crea sau inventa, putem simţi sau iubi. Visele sunt o formă de artă, de ştiinţă şi de magie, pe care nu ar trebui să o ignorăm sau să o uităm.