FoMO este prescurtarea de la „Fear of Missing Out”, adică teama de a pierde ceva important sau interesant. Este o anxietate provocată de senzația că alții se bucură de experiențe mai bune, mai frumoase sau mai valoroase decât noi. De exemplu, dacă vedem pe Facebook sau Instagram poze cu prietenii noștri care se distrează la o petrecere, la un concert sau într-o călătorie, putem simți FoMO. Ne putem întreba dacă nu am fi trebuit să mergem și noi, dacă nu am ratat o ocazie unică, dacă nu suntem excluși sau lăsați în urmă.
Termenul a fost introdus de capitalistul și scriitorul american Patrick McGinnis în anul 2004. El a folosit inițial acronimul FoMO într-un articol intitulat „Social Theory at HBS: McGinnis' Two FO” pentru The Harbus (ziarul de știri al Școlii de Afaceri Harvard).
Legătura dintre FoMO și rețelele sociale
În zilele noastre, rețelele sociale au devenit o parte integrantă a vieții pentru oameni de toate vârstele. Tema influenței lor asupra individului a fost subiectul multor cercetări, însă oamenii de știință ajung adesea la concluzii contradictorii. Unele studii au arătat că utilizarea rețelelor sociale îmbunătățește starea de spirit, în timp ce altele au evidențiat efecte negative asupra sănătății mintale. De exemplu, unii oameni, din cauza utilizării frecvente a rețelelor sociale, încep să resimtă teama de a rata ceva important.
FoMO nu este un fenomen nou, teama de a rata oportunități a existat și înainte de apariția rețelelor sociale. În trecut, oamenii puteau simți invidie sau frustrare când aflau despre succesele altora din conversații. Dacă în trecut teama de a rata ceva interesant nu se extindea dincolo de un cerc restrâns de prieteni, acum, rețelele sociale ne expun la o varietate mai mare de experiențe și realizări ale celorlalți, ceea ce ne face să ne comparăm mai mult cu ei și să ne îndoim de propriile noastre alegeri. Rețelele sociale pot oferi și un sentiment de conexiune și apartenență, dar dacă acesta este insuficient sau nesatisfăcător, atunci FoMO devine o formă de protecție psihologică. Totuși, această formă de protecție are un cost: dependența de internet și anxietatea provocată de teama de a fi izolați sau respinși. FoMO poate genera stres, frustrare, gelozie, regret, invidie sau depresie. De asemenea, poate afecta calitatea relațiilor noastre, atenția, productivitatea și chiar sănătatea noastră.
Cum afectează FoMO productivitatea
FoMO este un sindrom care se manifestă prin dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în jur. O persoană cu FoMO vrea să participe la cât mai multe evenimente și activități sociale, pentru a nu avea senzația că pierde ceva important. Cu toate acestea, acest comportament are și un revers al medaliei. O persoană cu FoMO nu se poate concentra pe o singură sarcină, ci încearcă să facă mai multe lucruri deodată. Acest lucru duce la o scădere a calității și a eficienței muncii. De asemenea, o persoană cu FoMO se simte copleșită de numărul de sarcini neterminate, ceea ce îi provoacă stres și anxietate. Astfel, FoMO are un efect negativ asupra productivității individului.
Cum poți să-ți dai seama că te confrunți cu FoMO?
Psihologii din SUA și Marea Britanie au stabilit câteva indicii care te pot ajuta să-ți dai seama dacă ai FoMO:
- Gândirea „toți, în afară de mine” (de exemplu, eu învăț, iar toți ceilalți se distrează).
- Dorința constantă de a plăcea altora și de a obține aprobare.
- Dorința de a fi mereu disponibil pentru comunicare.
- Actualizarea continuă a fluxului de știri din rețelele sociale.
- Pierderea sentimentului de control asupra propriei vieți, ceea ce duce la comportament irațional (de exemplu, achiziții impulsive).
Cum putem combate FoMO? Există câteva strategii care ne pot ajuta să reducem această teamă și să ne îmbunătățim starea de spirit:
- Fii conștient de ceea ce simți și de ce. Recunoaște când experimentezi FoMO și identifică sursa acesteia. Este vorba despre o persoană anume, despre un eveniment, despre o activitate? Ce anume te face să te simți nesigur, nerealizat sau nemulțumit?
- Fii prezent în momentul actual. Concentrează-te pe ceea ce faci acum, pe ceea ce ai acum, pe ceea ce ești acum. Nu lăsa trecutul sau viitorul să îți fure atenția și energia. Apreciază lucrurile mici și bucuriile simple din viața ta. Practică recunoștința pentru ceea ce ai și pentru cine ești.
- Fii selectiv cu ceea ce „consumi” online. Limitează timpul petrecut pe rețelele sociale și evită să te uiți la postările care îți provoacă FoMO. Nu uita că mediile sociale nu reflectă întotdeauna realitatea și că oamenii tind să își prezinte doar partea pozitivă a vieții lor. Nu te compara cu alții și nu îți măsura valoarea după like-uri sau comentarii.
- Fii autentic cu tine însuți și cu ceilalți. Urmează-ți propriile interese, pasiuni și valori. Nu te lăsa influențat de ceea ce fac sau spun alții. Nu încerca să impresionezi pe nimeni sau să te conformezi unor standarde impuse de societate. Fii sincer cu tine însuți și cu ceilalți despre ceea ce simți, ceea ce vrei și ceea ce poți.
- Fii conectat cu oamenii care contează pentru tine. În loc să te uiți la viața altora online, implică-te în viața reală a celor dragi ție. Comunică cu ei, ascultă-i, sprijină-i, distrează-te cu ei. Construiește relații autentice, profunde și semnificative. Caută oameni care îți împărtășesc viziunea, valorile și scopurile. Fii parte dintr-o comunitate care te inspiră, te motivează și te încurajează.
- Fă o pauză și acordă-ți timp. Nu te grăbi să accepți planurile altora. Cea mai importantă întrebare pe care trebuie să ți-o pui înainte de a lua o decizie este: oare chiar vreau asta? La început, va fi foarte dificil să obții un răspuns - emoțiile te copleșesc și îți inhibă gândirea rațională. De aceea, unul dintre pașii principali pentru a scăpa de teama de a rata oportunități este să-ți acorzi timp pentru a lua o decizie calmă, într-o stare de „rațiune”.
FoMO este o emoție umană, normală și comună. Nu trebuie să ne fie rușine sau să ne judecăm pentru că o simțim. Dar nici să ne lăsăm controlați sau dominați de ea. Putem învăța să o gestionăm și să o transformăm într-o oportunitate de creștere personală. Putem folosi FoMO ca un semnal că avem nevoie de mai multă claritate, mai multă prezență, mai multă autenticitate și mai multă conexiune în viața noastră.