Dependența de tehnologie și gândirea superficială. Cum să diminuăm demența digitală ?

În ultimii ani, am asistat la o explozie a tehnologiei digitale, care ne-a oferit acces la o cantitate uriașă de informații și la o varietate de instrumente pentru a le procesa. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că suntem mai inteligenți sau mai înțelepți. Dimpotrivă, există dovezi că folosirea excesivă a dispozitivelor digitale ne afectează capacitatea de concentrare, memorie, gândire critică și creativitate. Acest fenomen a fost numit „demența digitală” de către neurologul german Manfred Spitzer, care avertizează că dependența de tehnologie poate duce la atrofierea creierului. 

Cu toate că creierul nostru este proiectat să adune cât mai multă informație din lumea înconjurătoare, se pare că evoluția a jucat o farsă omenirii. În mediul sălbatic, acest lucru era o chestiune de supraviețuire: cu cât acumulai mai multă informație, cu atât erai mai inteligent și mai adaptat. Dar această regulă nu mai este valabilă în epoca digitală. Astăzi, suntem bombardați cu informații de tot felul (fie că este utilă sau nu) prin intermediul diferitelor canale și dispozitive. Iar creierul, cu setările sale evolutive deja depășite pentru lumea modernă, nu și-a schimbat obiceiurile și continuă să absoarbă tot ce vede și aude.

Rezultatul este că oamenii încep să manifeste așa-numita „gândire superficială”.
 Gândirea superficială este un mod de a procesa informațiile care se bazează pe impresii rapide, asocieri automate și stereotipuri. Este o gândire care nu analizează în profunzime cauzele, consecințele și implicațiile unui fenomen, ci se mulțumește cu răspunsuri simpliste și convenabile. Gândirea superficială este influențată de emoții, prejudecăți și presiuni sociale, și nu de dovezi, argumente și rațiune.
Oamenii cu această gândire sunt distrași, neatenți și nu reușesc să înțeleagă sensul ascuns al lucrurilor. Trec de la o sarcină la alta, fără a le finaliza pe cele anterioare, și au dificultăți în a stabili relații logice între idei. De asemenea, nu pot distinge între informațiile esențiale și cele nesemnificative.
Contrariul este gândirea sistemică: când omul este capabil să înțeleagă relațiile dintre obiecte, să vadă imaginea în ansamblu și să perceapă bine esența.

Cum se face că tot mai mulți oameni trec de la gândirea sistemică la cea superficială?

• Un factor important este consumul necontrolat de informații. Creierul nu poate face față unui flux constant de date. Este ca și cum ai avea un calculator cu zeci de programe deschise, care îl încetinesc. Studiile au arătat că expunerea la mediile digitale afectează abilitățile intelectuale și creativitatea. La persoanele dependente de tehnologie, numărul legăturilor dintre celulele cortexului cerebral se reduce cu 10-20%.
• Un alt factor este multitasking-ul. Mulți se mândresc cu această „superputere” de a face mai multe lucruri simultan. Dar, de fapt, este un obicei nociv. Creierul uman nu este proiectat pentru a se împărți între mai multe sarcini. Poate părea că toate sarcinile primesc aceeași atenție și productivitatea crește. În realitate, nu ești concentrat la nicio activitate în proporție de 100%, iar eficiența scade. S-a demonstrat că finalizarea sarcinilor pe rând durează mai puțin decât atunci când le faci simultan.

Conținutul pe care-l merităm
Rețelele sociale ne fac să ne obișnuim cu un conținut din ce în ce mai simplu și mai superficial. De exemplu, pe YouTube, clipurile care durează mai puțin de 15 minute sunt mai populare, iar formatul scurt este la modă, nu întâmplător aplicația TikTok a devenit atât de populară. 

Textele postărilor sunt tot mai concise și mai simple. Creierul nostru nu mai este capabil să se concentreze pe propoziții lungi și complexe. Fără glumă: până termini o propoziție din literatura clasică, poți uita cu ce începe. Când citim astfel de propoziții, pline de sensuri profunde, creierul nostru se obosește repede. În schimb, un conținut ușor și simplu ne intră ușor în cap și ne face să vrem mai mult.

Acum, toate mijloacele de comunicare se luptă zilnic pentru atenția publicului. Omul devine un pește într-un ocean de momeli sub formă de imagini strălucitoare, fotografii colorate și titluri bombastice. Cu cât conținutul este mai simplu, cu atât ne prinde mai repede. Așa funcționează psihologia: creierul este leneș și preferă informația simplă în locul celei complexe.

De ce este periculoasă gândirea superficială?
Gândirea superficială are mai multe efecte negative asupra vieții noastre personale și sociale.

• În primul rând, ne reduce capacitatea de a învăța lucruri noi și de a ne dezvolta abilitățile cognitive. Când ne bazăm pe informații preluate fără discernământ de pe internet, nu mai stimulăm creierul să creeze conexiuni neuronale noi și să consolideze memoria pe termen lung.
• În al doilea rând, ne expune la manipulare și dezinformare. Când nu verificăm sursele, credibilitatea și validitatea informațiilor pe care le primim, putem cădea pradă unor propagande, teorii conspirative sau știri false, care pot afecta deciziile noastre și comportamentul nostru.
• În al treilea rând, ne împiedică să avem o gândire critică și creativă. Când nu ne punem întrebări, nu căutăm alternative și nu generăm soluții originale, ne limităm potențialul intelectual și inovator.

Cum să diminuăm efectele negative ale gândirii superficiale și ale demenței digitale?

1. Fă pauze între consumul de informații. Așa cum hrana trebuie să fie digerată, și informația trebuie să aibă timp să fie asimilată.
2. Supraveghează calitatea și cantitatea a ceea ce consumi. E o diferență între a urmări un clip informativ util și a lăsa video-uri pe YouTube să ruleze pe fundal fără să înțelegi la ce te uiți și de ce.
3. Stabilește reguli pentru utilizarea smartphone-ului: nu-l purta cu tine prin toată casa, punel în modul silențios dacă nu aștepți un mesaj urgent, nu-l lua în mână fără un scop clar.
4. Limitați timpul petrecut în fața ecranului. Stabiliți-vă un program clar și respectați-l. Nu folosiți dispozitivele digitale cu cel puțin o oră înainte de culcare, pentru a nu perturba somnul.
5. Planifică zile de detoxifiere informațională.
6. Uită de multitasking! Nu scrola pe rețelele sociale pe telefon în timp ce te uiți la un film sau scrii un raport în timp ce vorbești cu un prieten. O unitate de timp - o singură activitate. Finalizează o sarcină înainte de a începe alta.
7. Meditează. Este benefic să stai simplu cu ochii închiși cel puțin 10 minute în fiecare zi, fără să te lași absorbit de gânduri. Așa îi oferi creierului odihnă de la fluxul de informații și timp pentru a procesa ceea ce ai văzut anterior.
8. Alegeți cu atenție sursele de informare. Verificați dacă sunt credibile, actualizate și imparțiale. Citiți mai multe surse despre același subiect, pentru a avea o perspectivă mai largă și mai echilibrată.
9. Mențineți-vă sănătatea fizică și mentală. Faceți mișcare regulat, alimentați-vă echilibrat, hidratați-vă corespunzător. Relaxați-vă, meditați, faceți activități plăcute. Socializați cu alte persoane, împărtășiți-vă opinii, sentimente și experiențe.
10. Exersați-vă memoria și atenția. Faceți exerciții mentale care să vă stimuleze creierul, cum ar fi jocuri de logică, puzzle-uri, sudoku, șah etc.

Gândirea superficială este o problemă serioasă în societatea noastră digitalizată. Pentru a preveni aceste efecte negative, este esențial să folosim tehnologia în mod conștient și să ne dezvoltăm gândirea sistemică, care ne permite să învățăm mai bine, să ne informăm mai corect și să fim mai creativi.
Capacitatea de a gândi sistemic și critic este un avantaj în fața celor care nu pot să înțeleagă profund subiectele. De aceea, este important să urmezi principiile igienei digitale și să alegi conținutul cu discernământ. Așa poți deveni mai competent decât cei care sunt dependenți de tehnologie.