Mulți dintre noi credem că pentru a avansa în carieră trebuie să fim agresivi, competitivi și să ne impunem în fața celorlalți. Dar oare acesta este singurul mod de a reuși? Nu există loc pentru bunătate, altruism și modestie în lumea afacerilor?
Psihologul și cercetătorul Adam Grant, autor al mai multor cărți despre motivație și succes, a realizat o serie de studii în diferite organizații, analizând profilurile psihologice și performanțele angajaților.
Rezultatele studiilor sale au arătat că cei mai slabi performeri din organizații sunt adesea cei mai amabili și modești. Aceștia sunt cei care nu își revendică meritele pentru munca lor, care îi lasă pe alții să profite de ei și care cedează în fața celor mai dominanți. Acest tip de comportament îi face să fie neglijați, subapreciați și marginalizați.
Dar asta nu înseamnă că bunătatea este o piedică în calea succesului. Dimpotrivă, studiile lui Grant au mai relevat că cei mai buni performeri din organizații sunt, de asemenea, cei mai amabili și altruiști. Aceștia sunt cei care își construiesc o reputație solidă bazată pe onestitate și respect, care își ajută colegii și clienții și care inspiră încredere și loialitate. Acest tip de comportament îi face să fie apreciați, respectați și promovați.
Care este diferența între acei buni care nu reușesc să obțină nimic și cei care ocupă poziții înalte? Răspunsul este simplu: bunătatea și altruismul trebuie să aibă o limită. Și dacă această limită nu este stabilită, bunătatea începe să fie folosită. Și o persoană care permite să i se folosească bunătatea fără limite rareori este eficientă în muncă și este adesea exploatată de ceilalți și nu își atinge potențialul profesional. A fi bun nu înseamnă a fi slab sau a accepta orice.
Limitele sunt regulile pe care ni le impunem nouă înșine și celorlalți pentru a ne proteja interesele, valorile și drepturile. Limitele ne ajută să spunem nu atunci când este necesar, să ne exprimăm opinia cu claritate și respect, să negociem condiții favorabile pentru noi și să ne opunem abuzurilor sau nedreptăților. Limitele ne ajută să fim amabili fără să fim slabi.
În cartea sa, intitulată „Give and Take: Why Helping Others Drives Our Success”, Adam Grant explică cum stilul nostru de interacțiune cu ceilalți poate influența succesul nostru profesional și personal. El identifică trei tipuri de oameni: „darnicii”, „egoiștii” și „cei care echilibrează”.
- Darnicii sunt cei care se gândesc la binele celorlalți, care împart cunoștințele și resursele lor, care ajută pe cine pot și care nu se laudă cu realizările lor.
- Egoiștii sunt cei care se gândesc doar la propriul interes, care profită de generozitatea celorlalți, care își asumă meritele pentru munca altora și care încearcă să îi domine pe ceilalți.
- Cei care echilibrează sunt persoanele care adoptă o atitudine reciprocă, adică dau și iau în funcție de situație și de persoană.
Grant susține că dărnicia poate fi atât un avantaj, cât și un dezavantaj în carieră. Darnicii pot fi foarte apreciați și respectați pentru generozitatea lor, dar pot fi și exploatați sau ignorați de cei care profită de ei. De aceea, el recomandă darnicilor să fie selectivi în alegerea persoanelor cărora le oferă ajutorul și să își stabilească limite clare pentru a nu se epuiza sau a nu-și neglija propriile interese.
În concluzie, bunătatea nu este un obstacol în calea succesului, ci un atu. Dar pentru a fi eficientă, bunătatea trebuie să fie însoțită de asertivitate și limite. Astfel, vom putea să ne dezvoltăm o carieră de succes, fără a renunța la valorile noastre umane.