V-ați întrebat vreodată cum au reușit unii dintre cei mai creativi oameni din istorie să-și producă operele de geniu? Care a fost sursa inspirației lor? Cum au depășit blocajele creative? Ei bine, se pare că unul dintre secretele lor este „plictiseala impusă”. Da, anume acea stare de spirit pe care o evităm cu orice preț, poate fi de fapt un aliat puternic în dezvoltarea gândirii creative.
Plictiseala impusă - este atunci când ne retragem deliberat de la orice stimul extern și ne lăsăm mintea să zburde liber. Este atunci când ne izolăm de distracțiile și tentațiile lumii moderne și ne oferim spațiu și timp pentru reflecție și imaginație. Este atunci când ne confruntăm cu golul interior și îl umplem cu idei noi și originale.
Nu este vorba despre a sta degeaba sau a pierde vremea. Este vorba despre a ne asuma controlul asupra timpului nostru liber și a-l folosi în mod intenționat pentru a ne stimula creativitatea. Și nu este o idee nouă. Mulți mari scriitori și gânditori au folosit plictiseala impusă ca o tehnică pentru a-și finaliza proiectele și a-și genera viziuni inovatoare.
De exemplu, Ian Fleming, creatorul lui James Bond, se retrăgea într-un număr de hotel pentru a-și scrie romanele, fără să aibă acces la telefon, televizor sau internet. Maya Angelou, autoarea și activistă pentru drepturile civile, scria în camere de hotel goale, fără niciun fel de decor sau obiect personal. George Orwell s-a izolat pe o insulă scoțiană îndepărtată pentru a scrie romanul distopic „1984”. Mark Twain se închidea într-o cabană octogonală mică, unde nu permitea nimănui să-l deranjeze. Stephen King a reușit să termine „The Stand” după ce a făcut plimbări lungi și solitare. Charles Darwin s-a aventurat singur în expediții științifice care i-au permis să elaboreze teoria evoluției. Albert Einstein era pasionat de navigație și folosea plimbările pe mare ca o ocazie pentru a-și dezvolta teoriile fizice.
Toți acești oameni au avut ceva în comun: au folosit plictiseala impusă ca o sursă de creativitate. Și nu sunt singurii. Studiile recente efectuate în timpul pandemiei au arătat că mulți oameni au profitat de izolarea socială pentru a-și reevalua viața și a-și dezvolta noi hobby-uri, abilități sau proiecte. De asemenea, studiile de laborator au confirmat că plictiseala poate crește performanța în teste standard de creativitate, mai ales după activități monotone sau plictisitoare.
Pentru a aplica această tehnică în viața noastră cotidiană nu este nevoie să ne mutăm pe o insulă pustie sau să ne închidem într-o cameră goală. Putem începe prin a ne aloca zilnic câteva momente de plictiseală impusă, în care să renunțăm la orice fel de divertisment sau distracție și să ne liniștim mintea. Putem medita, respira profund, asculta sunetele naturii sau pur și simplu privi cerul. Putem visa cu ochii deschiși, imagina scenarii alternative sau rezolva probleme. Important este să ne permitem să fim plictisiți și să vedem ce se întâmplă.
Plictiseala impusă nu este o pierdere de timp, ci o investiție în creativitate. Dacă vrem să fim mai inovatori, mai originali și mai productivi, trebuie să ne oferim ocazia de a ne plictisi. Așa cum spunea Albert Einstein: „Creativitatea este inteligența care se distrează”. Așadar, haideți să ne distrăm!