Ați auzit vreodată de „impozitul roz”? Este vorba despre ideea că femeile plătesc mai mult decât bărbații pentru produse similare sau identice, doar pentru că sunt etichetate ca fiind „pentru femei”. De exemplu, un aparat de ras roz poate costa mai mult decât unul albastru, chiar dacă nu există nicio diferență funcțională între ele. Sau o pereche de blugi pentru femei poate fi mai scumpă decât una pentru bărbați, chiar dacă au aceeași mărime și calitate.
Ce este „impozitul roz”?
Termenul „impozitul roz” datează cel puțin din 1994, când un raport al Biroului de Cercetare din California a arătat că, în peste 50% din cazuri, femeile plăteau mai mult decât bărbații pentru servicii precum spălătoria chimică a hainelor. Raportul a comparat prețurile pentru curățarea bluzei unei femei și a cămașei unui bărbat în cinci orașe mari.
Un studiu realizat în 2015 de Departamentul de Afaceri al Consumatorilor din New York a comparat prețurile a peste 800 de produse din 35 de categorii diferite și a constatat că produsele pentru femei erau mai scumpe în 42% din cazuri, în timp ce produsele pentru bărbați erau mai scumpe în doar 18% din cazuri. În medie, produsele pentru femei erau cu 7% mai scumpe decât cele pentru bărbați.
Un alt studiu realizat în 2018 de Institutul Francez pentru Drepturile Femeilor a arătat că femeile plătesc cu 10,1% mai mult decât bărbații pentru produse similare sau identice. De exemplu, un tricou alb simplu costa cu 9% mai mult pentru femei decât pentru bărbați, iar un parfum cu aceeași cantitate și marcă costa cu 28% mai mult pentru femei decât pentru bărbați.
Aceste studii sugerează că „impozitul roz” este un fenomen real și răspândit, care afectează femeile din toate țările și din toate categoriile sociale. Dar care sunt motivele care stau la baza acestui fenomen?
De ce există „impozitul roz”?
Există mai multe explicații posibile pentru existența „impozitului roz”, care pot fi grupate în două categorii: explicații bazate pe costuri și explicații bazate pe cerere.
Explicațiile bazate pe costuri susțin că diferența de prețuri se datorează diferenței de costuri de producție sau de furnizare a produselor pentru femei și bărbați. De exemplu:
- Produsele pentru femei pot necesita mai multe materiale, culori sau designuri decât cele pentru bărbați, ceea ce implică costuri mai mari de fabricație sau de ambalare;
- Produsele pentru femei pot fi supuse unor taxe sau impozite mai mari decât cele pentru bărbați, ceea ce se reflectă în prețul final;
- Produsele pentru femei pot fi mai greu de găsit sau de distribuit decât cele pentru bărbați, ceea ce implică costuri mai mari de transport sau de stocare.
Explicațiile bazate pe cerere susțin că diferența de prețuri se datorează diferenței de preferințe sau de comportament al consumatorilor femei și bărbați. De exemplu:
- Femeile pot avea o cerere mai mare sau mai diversificată pentru anumite produse decât bărbații, ceea ce le face să fie dispuse să plătească mai mult pentru ele;
- Femeile pot fi mai sensibile la factori precum calitatea, marca, moda sau publicitatea decât bărbații, ceea ce le face să fie mai puțin atente la preț;
- Femeile pot fi mai puțin informate sau mai puțin capabile să compare prețurile decât bărbații, ceea ce le face să fie mai vulnerabile la practici abuzive sau înșelătoare din partea vânzătorilor.
Care sunt consecințele „impozitului roz”?
„Impozitul roz” are consecințe negative atât pentru femei, cât și pentru societate în ansamblu.
În primul rând, „impozitul roz” perpetuează stereotipurile și prejudecățile legate de gen, care afectează identitatea și libertatea femeilor. Prin etichetarea și diferențierea produselor în funcție de gen, producătorii și vânzătorii creează o falsă impresie că femeile și bărbații au nevoi și gusturi diferite, care trebuie satisfăcute prin produse specifice. Acest lucru limitează opțiunile și așteptările femeilor, care sunt încurajate să se conformeze unor standarde sociale impuse.
În al doilea rând, „impozitul roz” afectează bunăstarea și dezvoltarea copiilor, care sunt expuși la aceleași practici discriminatorii încă de la vârste fragede. Prin segmentarea produselor pentru copii în funcție de gen (de exemplu, jucării roz pentru fete și albastre pentru băieți), producătorii și vânzătorii influențează preferințele și comportamentele copiilor, care devin mai puțin deschiși la diversitate și creativitate.
Aceste explicații nu sunt neapărat exclusive sau definitive, ci pot fi combinate sau nuanțate în funcție de context și de produs. De asemenea, ele nu sunt neapărat valide sau acceptabile din punct de vedere moral sau legal, ci pot fi contestate sau criticate din diferite perspective.