În 2024 peste 50% din populația lumii vor ieși la alegeri, cel puțin în 64 de țări vor avea loc alegeri parlamentare sau prezidențiale. Printre acestea se numără România, Ucraina și Republica Moldova.
În luna iunie, cetățenii UE vor vota reprezentanții în Parlamentul European. Aceste alegeri sunt considerate cele mai mari din lume din punct de vedere al numărului de alegători, fiind așteptate la urnele de vot peste 400 de milioane de persoane.
Pe lângă alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, în România vor avea loc alegeri locale, parlamentare și prezidențiale în toamnă.
Anul acesta, cetățenii Republicii Moldova vor merge și ei la vot pentru a-și alege președintele. Maia Sandu, actuala șefă a statului, și-a exprimat dorința de a candida pentru un nou mandat la conducerea țării.
Ucraina ar trebui să organizeze alegeri prezidențiale în acest an. Volodimir Zelenski, președintele în exercițiu, a anunțat că își dorește un nou mandat la șefia statului. Totuși, din cauza războiului, cel mai probabil alegerile nu vor avea loc.
SUA se pregătește probabil pentru o nouă confruntare între Biden și Trump, care vor candida pentru funcția de președinte. De asemenea, în 2024 se vor alege o parte din membrii Congresului.
Rusia își va desemna președintele pe data de 17 martie, în cadrul unor alegeri anticipate. Deși rezultatul acestor alegeri pare a fi deja stabilit, ele reprezintă o oportunitate pentru actualul președinte de a-și consolida puterea și legitimitatea pentru un nou mandat.
Alte țări care vor avea alegeri parlamentare sunt Marea Britanie, Austria, Lituania și Croația, iar Finlanda și Portugalia vor organiza alegeri prezidențiale.
 |
| Țările în care vor avea loc alegeri în 2024 |
Anul 2024 se anunță a fi unul plin de provocări și schimbări pe scena politică mondială. Nu doar că vor avea loc alegeri prezidențiale în SUA, Rusia și alte țări importante, dar și o posibilă reconfigurare a Uniunii Europene după Brexit și pandemia de COVID-19. În acest context, se observă o tendință tot mai accentuată de trecere de la globalism la naționalism, adică de afirmare a intereselor naționale în detrimentul cooperării și solidarității internaționale. Acest fenomen poate avea consecințe grave asupra stabilității și securității globale, precum și asupra respectării drepturilor omului și a valorilor democratice.
În ultimii ani, se constată o creștere a popularității mișcărilor naționaliste și populiste în multe țări din lume, care contestă valorile și instituțiile globaliste. Aceste mișcări se opun globalizării economice, care ar favoriza elita financiară și corporațiile multinaționale în detrimentul clasei muncitoare și a micilor întreprinzători. Ele se opun și integrării politice și culturale, care ar amenința identitatea națională și tradițiile locale în fața imigrației masive și a influenței străine. Mișcările naționaliste se opun și cooperării internaționale, care ar slăbi rolul și puterea statelor naționale în fața unor organisme supranaționale, cum ar fi ONU sau UE.
Această tendință naționalistă poate avea efecte negative asupra lumii. Pe plan economic, ea poate duce la creșterea protecționismului comercial, a conflictelor comerciale și a inegalităților sociale. Pe plan politic, ea poate duce la slăbirea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, precum și la creșterea autoritarismului, a naționalismului agresiv și a conflictelor militare.
Trecerea de la globalism la naționalism va fi primul pas către renunțarea la democrație
Unul dintre cele mai periculoase fenomene ale secolului XX a fost naționalismul extrem, care a alimentat conflicte și genociduri în diferite părți ale lumii. Naționalismul presupune o identificare puternică cu propria națiune și o respingere a celorlalte, care sunt considerați inferiori sau dușmani. Acest tip de gândire duce la o erodare a valorilor democratice, cum ar fi respectul pentru diversitate, drepturile omului și statul de drept. În plus, naționalismul favorizează apariția unor lideri autoritari, care își impun voința asupra poporului și încalcă principiile separației puterilor și ale controlului democratic. Prin urmare, este esențial să combatem naționalismul și să promovăm o viziune mai incluzivă și tolerantă a societății.
Orice provocare globală necesită o soluție globală. Pentru a depăși această criză, avem nevoie de mai mult dialog, mai mult respect și mai mult pluralism. Avem nevoie să recunoaștem că suntem parte dintr-o comunitate umană interconectată și interdependentă, care împarte aceeași planetă și aceleași destine. Avem nevoie să ne bazăm pe știință, pe evidențe și pe rațiune, nu pe emoții, pe prejudecăți și pe mituri. Avem nevoie să ne păstrăm deschiderea, curiozitatea și toleranța față de diversitatea culturală, etnică și religioasă. Avem nevoie să ne exprimăm identitatea națională într-un mod constructiv, nu distructiv, într-un mod care să unească, nu să separe, într-un mod care să contribuie la binele comun, nu la interesul propriu.
Anul 2024 va fi un an decisiv pentru viitorul lumii. Va depinde de alegerea pe care o vor face cetățenii din diferite țări: să sprijine globalismul sau naționalismul. Sperăm că vor opta pentru prima variantă, care este mai favorabilă pentru pacea, prosperitatea și progresul umanității. Naționalismul nu este o soluție pentru problemele generate, ci mai degrabă o sursă de noi probleme.