1 Decembrie - Ziua Națională a României. Istoria „Marii Uniri”

Ziua de 1 decembrie are o semnificație deosebită pentru România, deoarece marchează Ziua Națională a țării - „Marea Unire de la 1918”, care a consfințit realizarea statului național unitar român. Această unire a fost posibilă datorită eforturilor și sacrificiilor generațiilor de români care au luptat pentru idealul național și pentru drepturile lor. Această zi este o ocazie de a ne reaminti de valorile și de identitatea noastră ca popor.

Ce s-a întâmplat pe 1 decembrie 1918?
„Marea Unire” a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România. Ulterior, pe 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea acestei provincii cu România.
Astfel, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc „Marea Adunare Națională a Românilor” din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, care a votat în unanimitate unirea necondiționată a acestor provincii cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii. Acest act a fost posibil în contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, aliat al Puterilor Centrale în Primul Război Mondial, și al aspirațiilor naționale ale popoarelor asuprite din cadrul său. 

Marea Adunare Națională a fost convocată de Consiliul Național Român Central, format la Arad pe 31 octombrie 1918 de către Partidul Național Român și Partidul Social-Democrat. La adunare au participat peste 100.000 de români din toate categoriile sociale, precum și delegații ale altor naționalități (maghiari, sași, secui, evrei etc.), care au susținut unirea.

Adunarea a adoptat o rezoluție care cuprindea 6 puncte esențiale:

  1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
  4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
  5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. 
    (Sursa: Textul Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia)

          Rezoluția a fost prezentată de Vasile Goldiș, unul dintre liderii Partidului Național Român, și citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. Președintele adunării a fost Gheorghe Pop de Băsești, iar secretar general a fost Aurel Vlad.

          După votarea rezoluției, adunarea a aclamat pe regele Ferdinand I al României și pe regina Maria, care au fost numiți „regele și regina tuturor românilor”. De asemenea, adunarea a cântat imnul național „Deșteaptă-te, române!” și alte cântece patriotice.

          În aceeași zi, la Alba Iulia s-a constituit Marele Consiliu Național Român, format din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați. Acesta avea rolul de a reprezenta interesele românilor din Transilvania până la convocarea unei adunări constituante. Marele Consiliu Național Român a numit un guvern provizoriu pentru Transilvania, numit Consiliul Dirigent, care îl avea în frunte pe Iuliu Maniu.

          Rezoluția de la Alba Iulia a fost ratificată de guvernul României pe 11 decembrie 1918 și promulgată de regele Ferdinand I. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

          De ce sărbătorim pe 1 decembrie Ziua Națională a României?
          Ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, după Revoluția din 1989 care a pus capăt regimului comunist. Alegerea acestei date a fost motivată de faptul că ea reprezintă momentul culminant al procesului de unire națională și de afirmare a identității românești.

          Înainte de 1990, ziua națională a României a fost sărbătorită diferit, în funcție de contextul politic și istoric:

          •  Între 1866 și 1947, ziua națională a fost sărbătorită pe 10 mai, data la care Carol I a fost proclamat domnitor al României (1866) (iar în 1881 Carol I a fost încoronat ca rege al României), data la care România a dobândit independența față de Imperiul Otoman (1877) 
          •  Între 1948 și 1989, ziua națională a fost sărbătorită pe 23 august, data la care România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial (1944). Această dată a fost impusă de regimul comunist ca o dovadă a loialității față de Uniunea Sovietică.
          •  Din 1990 și până în prezent, ziua națională a fost sărbătorită pe 1 decembrie, data la care s-a realizat Marea Unire de la 1918.

          Cum se desfășoară ceremoniile și manifestările dedicate Zilei Naționale?
          Ziua Națională a României este marcată prin ceremonii oficiale și manifestări populare în toată țara. Cele mai importante evenimente au loc la București și la Alba Iulia.

          La București, ceremonia oficială are loc în Piața Arcului de Triumf, unde are loc depunerea de coroane de flori la Monumentul Eroilor Neamului, trecerea în revistă a Gărzii de Onoare și defilarea militarilor și civililor. La ceremonie participă președintele României, prim-ministrul, membri ai guvernului, parlamentului, corpului diplomatic, instituțiilor publice și societății civile. De obicei, președintele rostește un discurs în care subliniază semnificațiile Zilei Naționale și transmite mesaje de unitate, solidaritate și patriotism.

          La Alba Iulia, ceremonia oficială are loc în Sala Unirii din Cetatea Alba Carolina, unde are loc depunerea de coroane de flori la statuia lui Iuliu Maniu și la mormintele eroilor români. La ceremonie participă reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ai partidelor politice, ai asociațiilor culturale și ai minorităților naționale. De obicei, se rostește rezoluția de la Alba Iulia din 1918 și se cântă imnul național.

          Ziua Națională a României este o sărbătoare care ne aduce aminte de momentul în care națiunea română și-a împlinit visul secular de unitate și independență. Este o zi în care ne onorăm eroii și înaintașii care au contribuit la realizarea acestui ideal. Este o zi în care ne exprimăm recunoștința față de generațiile care au apărat integritatea și suveranitatea statului român în fața agresiunilor externe sau interne. Este o zi în care ne angajăm să lucrăm pentru dezvoltarea și modernizarea României, pentru respectarea democrației și a statului de drept, pentru promovarea culturii și a valorilor românești în lume.

          1 Decembrie este o zi în care ne celebrăm trecutul, prezentul și viitorul ca popor. Este o zi în care ne exprimăm dragostea și respectul față de țara noastră și față de cei care au făcut-o posibilă. Este o zi în care ne bucurăm de frumusețea și diversitatea culturii noastre. Este o zi în care ne dorim să fim mai buni, mai responsabili și mai solidari ca cetățeni.

           La mulți ani, România!

          Trimiteți un comentariu

          Mai nouă Mai veche