Serviciul European de Monitorizare a Climei - „Copernicus”, a înregistrat pentru prima dată creșterea temperaturii globale cu 2 °C față de nivelul dinainte de revoluția industrială. Conform informațiilor comunicate de directorul adjunct al serviciului, Samantha Burgess, acest lucru s-a întâmplat vineri și s-a repetat sâmbătă.
„Aceasta a fost prima zi în care temperatura globală a fost cu mai mult de 2 °C peste nivelul din perioada 1850-1900”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al C3S, pe site-ul X, anterior cunoscut sub numele de Twitter.
Provisional ERA5 global temperature for 17th November from @CopernicusECMWF was 1.17°C above 1991-2020 - the warmest on record.
— Dr Sam Burgess 🌍🌡🛰 (@OceanTerra) November 19, 2023
Our best estimate is that this was the first day when global temperature was more than 2°C above 1850-1900 (or pre-industrial) levels, at 2.06°C. pic.twitter.com/jXF8oRZeip
Dar ce înseamnă acest record și cum trebuie să îl interpretăm? Este oare un semn că „Acordul de la Paris”, care a stabilit ca obiectiv să mențină creșterea temperaturii globale sub 2 °C și să încerce să o limiteze la 1,5 °C, a eșuat? Sau este o oportunitate de a ne mobiliza și de a cere mai multă ambiție și acțiune din partea liderilor politici și a societății civile?
În primul rând, trebuie să înțelegem că acest record nu este o valoare stabilă, ci o fluctuație temporară, determinată de mai mulți factori naturali și antropici. Temperatura globală nu este constantă, ci variază în funcție de anotimpuri, cicluri solare, fenomene meteorologice extreme, emisii de gaze cu efect de seră și alți factori. De aceea, nu putem spune că am depășit definitiv pragul de 2 °C, ci doar că l-am atins pentru două zile consecutive, pe 17 și 18 noiembrie 2023.
Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să ne facem griji. Dimpotrivă, acest record ne arată că suntem pe un drum periculos, care ne poate duce la consecințe grave și ireversibile pentru mediul înconjurător și pentru viața pe Pământ. Deja observăm efectele încălzirii globale: topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării, secetă și foamete, incendii devastatoare și inundații, migrații forțate și conflicte, pierderea biodiversității și a ecosistemelor. Aceste efecte se vor amplifica dacă nu vom reuși să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să adaptăm societatea la noile condiții climatice.
Climatologii consideră că lunile de căldură neobișnuită observate în acest an vor face ca 2023 să fie cel mai cald an din istorie, iar seceta, incendiile forestiere extinse și uraganele violente vor continua să afecteze o mare parte a planetei. Ziua semnificativă a fost pe 17 noiembrie, când temperatura globală a depășit cu 2,07 °C media preindustrială. În ziua următoare, istoria s-a repetat, cu o depășire a temperaturii medii preindustriale a Pământului cu 2,06 °C.
Dar acest record nu înseamnă nici că totul este pierdut. Dacă privim mai atent, putem vedea și semne de speranță și progres. De exemplu, Acordul de la Paris nu a fost abandonat sau ignorat, ci dimpotrivă, a fost consolidat prin noi angajamente și acțiuni din partea statelor semnatare. La Conferința ONU pentru Schimbările Climatice (COP26), care s-a desfășurat în anul 2021 la Glasgow, s-au luat decizii importante pentru a accelera tranziția spre o economie verde și circulară, bazată pe energii regenerabile, eficiență energetică, reducerea consumului și a risipei, protecția naturii și a drepturilor omului.
Următoare conferință „COP 28” va avea loc în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie 2023, iar pre-sesiunile vor avea loc în perioada 24 - 29 noiembrie.
De asemenea, putem vedea o creștere a implicării și a conștientizării din partea societății civile, care cere mai multe măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, au apărut inițiative și proiecte inovatoare, care oferă soluții practice și creative pentru a reduce amprenta ecologică și pentru a crește reziliența comunităților la schimbările climatice.
În concluzie, recordul de 2 °C al încălzirii globale nu este nici un motiv de panică, nici un motiv de pasivitate. Este un motiv de reflecție și de acțiune, care ne cere să fim mai atenți la impactul pe care îl avem asupra planetei și să fim mai solidari cu ceilalți oameni și cu alte forme de viață. Nu putem schimba trecutul, dar putem influența viitorul. Depinde de noi să alegem ce fel de viitor vrem să lăsăm generațiilor următoare.