În SUA, a fost lansat cel mai mare proiect de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă, dar activiștii ecologiști sunt nemulțumiți

În SUA a fost inaugurat primul obiect comercial pentru eliminarea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă. Instalația companiei Heirloom Carbon Technologies, situată în orașul Tracy din statul California, are capacitatea de a absorbi anual până la 1000 de tone de CO2. Acest pas subliniază importanța tehnologiei de captare directă a aerului (DAC) pentru autoritățile SUA, în ciuda opiniilor mixte cu privire la eficacitatea și viabilitatea economică a unor astfel de proiecte, chiar și printre activiștii ecologiști.

Tehnologia de captare și stocare a CO2 dezvoltată de compania Heirloom se bazează pe utilizarea varului, care este o materie primă accesibilă și ieftină. În prima etapă, varul este supus unui tratament termic într-un cuptor electric alimentat cu energie regenerabilă. Sub influența temperaturii ridicate, varul se descompune în oxid de calciu (CaO) și CO2. Acest proces se numește calcinare. Gazul cu efect de seră este capturat și trimis la stocare, iar oxidul de calciu rezultat are proprietăți care îi permit să acționeze ca un „burete” pentru CO2-ul atmosferic.

Apoi, CaO este distribuit pe tavane speciale, unde absoarbe activ CO2 din aerul înconjurător. Acest proces duce la formarea carbonatului de calciu (CaCO3), care reprezintă revenirea la starea inițială a varului. După saturația oxidului de calciu cu dioxid de carbon, materialul se întoarce în cuptor, unde CO2-ul este din nou eliberat și capturat pentru stocare ulterioară, iar CaO devine din nou un „burete” pentru absorbția CO2. Astfel, ciclul poate fi repetat. CO2-ul capturat în acest fel este stocat în rezervoare, dar în viitor se plănuiește să fie injectat în depozite subterane sigure.

Companiile „Heirloom” și „CarbonCure Technologies” au încheiat un acord de colaborare, având ca scop stocarea continuă a CO2 atmosferic în beton. În acest caz, CO2 este utilizat în procesul de producție a betonului, unde se mineralizează și se înglobează permanent în material. Tehnologiile CarbonCure permit producerea de beton cu emisii mai reduse de CO2, consum mai mic de apă dulce și mai puține deșeuri.

Criticii acestei inițiative exprimă îngrijorare cu privire la tehnologia „DAC”, subliniind costurile ridicate și devierea atenției de la necesitatea unei tranziții rapide către surse de energie curată. Ca exemplu, cea mai mare platformă DAC din lume, „Climeworks”, absoarbe aproximativ 4000 de tone de CO2 din atmosferă în fiecare an, ceea ce este semnificativ mai puțin decât amprenta de carbon anuală a 270 de americani.

Noua instalație Heirloom Carbon Technologies din California a devenit primul obiect comercial din SUA destinat captării CO2 din aerul înconjurător. În același timp, în SUA se construiesc și alte instalații similare, chiar mai mari, în Texas și Louisiana. În 2022, Heirloom a atras deja 53 de milioane de dolari în investiții, inclusiv de la „Climate Innovation Fund” al companiei Microsoft și „Breakthrough Energy Ventures”, fondate de Bill Gates. Acum, compania își propune un obiectiv ambițios: să reducă costurile de eliminare a CO2 din atmosferă până în 2030 la 100 de dolari pe tonă, ceea ce este mult sub nivelul actual.

Administrația președintelui Joe Biden susține, de asemenea, dezvoltarea tehnologiei de captare directă a CO2 din atmosferă. În august, Departamentul de Energie al SUA a anunțat prima serie de proiecte care vor primi o parte din cei 3,5 miliarde de dolari alocați pentru dezvoltarea hub-urilor DAC în întreaga țară. Trebuie menționat că instalația Heirloom lansată nu a primit aceste fonduri, dar compania participă la un proiect mult mai mare în statul Louisiana, care vizează eliminarea a 1 milion de tone de CO2 pe an până la sfârșitul decadelor, iar finanțarea guvernamentală a fost foarte utilă aici.

Ecologiștii și reprezentanții comunităților locale își exprimă îngrijorare cu privire la siguranța unor astfel de obiecte și impactul lor asupra mediului înconjurător. Principalele preocupări sunt legate de posibila utilizare a substanțelor chimice nocive, consumul mare de energie și riscul de influențare negativă asupra ecosistemelor locale. În plus, există pericolul ca focusul pe tehnologia DAC să reducă dorința de a reduce emisiile de CO2 la sursele sale directe, ceea ce reprezintă o metodă mai eficientă de combatere a schimbărilor climatice.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche