 |
| Printre ele se numără mentalitatea „totul sau nimic” și afirmațiile care conțin cuvântul „trebuie”. |
1. Atitudinea „totul sau nimic”
Sub influența ei, împărțim totul în jurul nostru în categorii diametral opuse. De exemplu, considerăm un coleg nou fie extraordinar, fie foarte plictisitor, iar despre o seară cu prietenii spunem că a fost fie minunată, fie groaznică. În realitate, viața nu este alb-negru - întotdeauna există o varietate de nuanțe cel puțin de gri.
Cum să corectăm
Încercați să prindeți această mentalitate de fiecare dată când apare în conștiința dvs. De exemplu, ați venit la ziua de naștere a unui prieten, sună muzica voastră preferată și vă gândiți: „Dacă dansez, atunci trebuie să o fac perfect, altfel o să par ridicol”.
Schimbați direcția gândurilor dvs. într-o manieră mai puțin categorică. Spuneți, de exemplu: „Îmi place să dansez, așa că voi merge pe ringul de dans și voi încerca să mă distrez”. Apoi, reduceți și mai mult gradul de categoricitate: „Da, nu sunt cel mai bun dansator, dar pe jumătate dintre acești oameni nu îi voi mai vedea”. Sau: „Voi dansa în timpul următoarelor două cântece și, dacă încă mă simt inconfortabil, mă voi întoarce la masă”.
Căutarea afirmațiilor alternative ajută la înfrângerea mentalității „totul sau nimic” și la observarea nuanțelor în diferite situații.
2. „Descalificarea” pozitivului
Din cauza acestui model de gândire, respingem afirmațiile și gândurile pozitive, convigându-ne că ele nu „contează” din diverse motive. De exemplu, șeful vă laudă în fața colegilor, iar când cineva mai târziu menționează acest lucru, spuneți: „El a spus așa doar pentru că eram în fața sa...”.
Cum să corectăm
Atunci când respingeți partea pozitivă, oferiți involuntar putere convingerilor negative referitoare la voi și viața voastră. Dacă vă este greu să primiți complimente, începeți cu expresii simple, precum „Mulțumesc” sau „Mă simt foarte onorat”. Încercați să vă imaginați cum ar fi viața voastră dacă ați crede în adevărul cuvintelor lăudătoare pe care le auziți despre voi.
3. Afirmațiile care conțin cuvântul „trebuie”
Când dialogul nostru interior este plin de cuvinte precum „trebuie”, „ar trebui” sau „necesar”, acestea intensifică sentimentele de furie și dezamăgire. De exemplu, șeful vă dă o sarcină și dorește să o finalizați până luni, iar voi vă spuneți: „Trebuie să fac totul până vineri, altfel sunt un nimeni”.
Cum să corectăm
„Trebuie”, „ar trebui”, „e necesar” - sunt cuvinte restrictive și coercitive. Ele ne fac să ne simțim ca și cum nu avem o alegere și măresc așteptările noastre. Schimbați limbajul pe care îl folosiți în conversațiile cu voi înșivă. De exemplu, începeți să folosiți mai des cuvinte precum „pot”, „aleg”, „decid”. Acest lucru vă va oferi mai multă libertate în gânduri și acțiuni.
4. Generalizarea
Esența acestui model este că observăm reguli generale în situații specifice și le aplicăm în circumstanțe complet diferite. În mare parte, aceste raționamente sunt mai degrabă negative decât pozitive. De exemplu, când mergeți acasă după un interviu de angajare, sau o altă întâlnire cu un final nereușit, vă gândiți: „Oamenilor nu le place de mine... și, în general, voi rămâne singur pentru totdeauna”.
Cum să corectăm
Atunci când observați că începeți să aplicați rezultatele anterioare fără discernământ în situația actuală, amintiți-vă că rezultatul este întotdeauna individual în fiecare caz. Eșecul de astăzi nu înseamnă că în viitor nu veți avea șanse. Cu cât veți contrazice mai des acest model de gândire, cu atât mai repede veți reuși să-l învingeți.
5. Personalizarea
Datorită acesteia, ne considerăm vinovați pentru evenimente neplăcute pentru care, de fapt, nu purtăm nicio răspundere sau împărtășim această responsabilitate cu alții. Ne acuzăm pentru eșecurile altora, ne criticăm pentru mici neatenții sau legăm orice eveniment extern de noi înșine, chiar dacă nu există niciun motiv pentru asta. Toate acestea au un impact negativ nu numai asupra vieții de zi cu zi, ci și asupra percepției propriului „eu”.
Acest model de gândire poate lua cele mai diverse forme. De exemplu, ați organizat o călătorie la mare pentru toată familia, dar majoritatea vacanței a plouat. Și vă spuneți: „E vina mea, pentru că am vrut anume pe această dată să plecăm, dacă plecam cu o săptămână mai devreme era ok...”.
Cum să corectăm
Personalizarea este legată de dorința noastră de a părea responsabili și eficienți în ochii celor din jur, dar ea creează doar o presiune inutilă și nejustificată. Evaluați obiectiv contribuția voastră la situația actuală și amintiți-vă că unele lucruri nu pot fi controlate. De exemplu, în situația cu organizarea vacanței, nu ați avut de unde să știți cum va fi vremea. Chiar dacă ați verifica din timp, datele meteo, cum va fi vremea în perioada respectivă, cel mai probabil aceste date nu vor fi exacte, ceea ce înseamnă că nu este vina voastră și asupra timpului de afară nu puteți să influențați în nici un fel.
Dacă vă observați având mai multe modele de gândire în același timp, lucrați asupra lor pe rând. Vor fi necesare anumite eforturi pentru aceasta. Este important nu doar să știți că sunteți predispuși la o anumită mentalitate, ci și să vă prindeți în flagrant pentru a înlocui tiparul irațional cu o variantă mai constructivă și pozitivă.
Odată ce scăpați de modelele iraționale, veți deveni mai flexibili emoțional, veți învăța să vă adaptați la schimbări și să vă reveniți rapid după înfrângeri. Distrugeți modelele de gândire care vă limitează și vă restricționează - astfel veți descoperi calea către o viață mai plină.