Robert Oppenheimer este considerat unul dintre cei mai importanți fizicieni ai secolului XX, dar și unul dintre cei mai controversați. El mai este cunoscut și sub numele de „părintele bombei atomice”, datorită rolului său central în dezvoltarea primei bombe atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
- Robert Oppenheimer „părintele bombei atomice”
Oppenheimer s-a născut în 1904 în New York, într-o familie de evrei germani. A fost un copil minunat, care a învățat mai multe limbi străine și a manifestat un interes pentru literatură, filosofie și științe naturale. A studiat la Harvard, Cambridge și Göttingen, unde și-a obținut doctoratul în fizică teoretică sub îndrumarea lui Max Born. A lucrat ca profesor la Universitatea din California, Berkeley și la Institutul de Tehnologie din California, unde a format o generație de fizicieni remarcabili.
În 1942, Oppenheimer a fost recrutat de generalul Leslie Groves pentru a conduce aspectul științific al Proiectului „Manhattan”, care avea ca scop construirea unei bombe atomice înainte ca Germania nazistă sau Japonia imperială să o facă. Oppenheimer a fost responsabil de coordonarea cercetării și dezvoltării la Laboratorul Național Los Alamos din New Mexico, unde a colaborat cu alți oameni de știință eminenți, cum ar fi Enrico Fermi, Niels Bohr sau Richard Feynman. El a fost cel care a propus designul imploziei pentru bomba cu plutoniu și a supravegheat testarea primei bombe atomice din istorie, numită „Trinity”, pe 16 iulie 1945.
După reușita testului, bomba atomică a fost folosită în atacurile asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în august 1945, provocând moartea a sute de mii de oameni și accelerând astfel sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
- Robert Oppenheimer „simbol al dilemei morale”
Oppenheimer a fost martor la puterea distructivă a bombei atomice și a fost profund marcat de consecințele umane ale acestor acțiuni. El a citat un verset din Bhagavad Gita, o scriere sacră hindusă: „Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”.
După război, el și a exprimat îngrijorarea cu privire la cursele înarmării nucleare și la amenințarea potențială a războiului nuclear. A pledat pentru controlul internațional al armelor nucleare și s-a opus dezvoltării bombei cu hidrogen, care este mult mai puternică. Această poziție l-a pus în conflict cu autoritățile militare și politice, care l-au acuzat de simpatii comuniste, iar în 1954 a fost supus unei anchete de securitate de către guvernul SUA, care a ridicat întrebări despre loialitatea sa. Acest eveniment a fost văzut de mulți ca o pedeapsă pentru poziția sa anti-război nuclear și pentru critica sa la adresa politicii guvernului în domeniul armamentului nuclear.
El a fost reabilitat parțial în 1963, când i s-a acordat „Medalia Fermi” pentru serviciile sale aduse științei și națiunii.
Oppenheimer a murit în pe 18 februarie, 1967, la vârsta de 62 de ani, în urma complicațiilor cauzate de cancerul la gât. El este considerat un simbol al dilemei morale pe care o implică progresul științific și tehnologic. Este admirat pentru contribuția în domeniul fizicii și pentru rolul său în promovarea cercetării științifice în SUA, dar și criticat pentru responsabilitatea sa în crearea celei mai devastatoare arme din istorie.
Robert Oppenheimer este considerat unul dintre cei mai importanți fizicieni ai secolului XX și un simbol al dilemei omului de știință care trebuie să aleagă între progresul cunoașterii și responsabilitatea față de umanitate.