Nevrotismul nu poate fi considerat o afecțiune mentală, ci mai degrabă o trăsătură de personalitate. Mulți oameni nici măcar nu bănuiesc că îi împiedică să își construiască o carieră, viața personală sau pur și simplu să se bucure de ceea ce viața le oferă. Cu toate acestea, psihologii susțin că această trăsătură poate fi depășită.
Ați observat poate, diferența dintre cei care gestionează problemele cu calm și cei care „fac din țânțar armăsar”? Există persoane care cred mereu că în spatele oricărui lucru bun se ascunde întotdeauna o capcană, chiar dacă aceasta nu este vizibilă pe moment, va ieși la iveală ulterior?
Psihologii îi numesc pe cei care se îngrijorează și se stresează constant ca fiind „nevrotici”. Trebuie să menționăm că nevrotismul nu este o afecțiune ce necesită tratament medicamentos. Nevrotismul este o trăsătură de personalitate; fie o ai, fie nu. Se poate dezvolta datorită unei combinații de factori genetici, de mediu și sociali. Oamenii de știință identifică mai mulți factori declanșatori principali:
- Genetica. Este posibil să moștenești nevrotismul de la părinții tăi. De exemplu, dacă mama și tata sunt în mod constant îngrijorați și anxioși, atunci este puțin probabil să crească un copil cu un psihic stabil. În plus, această trăsătură poate fi moștenită, deoarece genele sunt totul.
- Experiența copilăriei. Cercetările arată că adulții care au experimentat evenimente traumatice care le-au pus viața în pericol în copilărie au mai multe șanse de a prezenta niveluri mai mari de comportament nevrotic.
- Caracteristici ale funcționării creierului. Persoanele cu un nivel crescut de nevrotism prezintă o activitate prefrontală laterală mai redusă după expunerea la imagini neplăcute. Cortexul prefrontal lateral este partea creierului care este responsabilă de gândire, raționament, memorie și planificare.
- Genul. Aici, femeile sunt mai susceptibile să se îngrijoreze și să gândească exagerat, în timp ce bărbații tind să fie mai predispuși la ostilitate și la evaluarea mai obiectivă a situațiilor.
Unii cercetători susțin că nevrotismul poate fi o consecință a evoluției, întrucât această trăsătură poate face ca oamenii să reacționeze mai intens la pericole percepute, făcându-i astfel să evite riscurile potențial periculoase, ceea ce poate contribui la supraviețuirea speciei. Ca rezultat, comportamentul nevrotic poate oferi oamenilor un avantaj evolutiv.
Cum poți identifica un nevrotic:
Persoanele cu nevrotism tind să trăiască emoții negative în mod constant. Iată câteva comportamente care pot indica prezența acestei trăsături:
- Îngrijorarea constantă. O persoană predispusă la nevroticism pur și simplu nu poate crede că totul este în regulă. El va reflecta constant și va suferi de disconfort intern, pe care singur și l-a creat.
- Trăire intensificată a emoțiilor. Desigur, exprimarea emoțiilor este sănătoasă, dar nevroticii tind să trăiască extrem de intens fiecare emoție, trecând de la bucurie la tristețe într-un timp scurt.
- Obiceiul de a crede că el este centrul universului. Nevroticii sunt predispuși la catastrofizare: indiferent de ce s-ar întâmpla, ei se învinovățesc întotdeauna. Nevroticii au tendința de a interpreta totul ca pe o problemă personală și se învinovățesc în mod constant.
- Lipsa încrederii în Sine. Aceștia au tendința să se îndoiască constant de deciziile și acțiunile lor. Nevroticii cred în mod constant că au greșit. „Trebuia să spun ceva diferit, sau să fac altfel. Și atunci totul ar fi fost mai bine.”
- Izolare și depresie. Nevroticii gândesc atât de mult într-un mod negativ încât mai devreme sau mai târziu cad în apatie și chiar în depresie. Ei încearcă să evalueze sobru situația, dar rareori reușesc. Abordarea pesimistă a situațiilor poate afecta negativ viața personală și profesională.
- Obiceiul de a se enerva fără motiv. Acesta este un mecanism de apărare al psihicului. Pentru a scăpa de negativitatea, care nu poate fi întotdeauna ținută pentru sine, o persoană nevrotică începe să se enerveze fără motiv. Dar izbucnirea de comentarii caustice se termină la un moment dat și începe din nou să-și facă griji și să se învinovățească pe sine.
Nevrotismul poate avea un impact asupra sănătății fizice și mintale, fiind asociat cu diverse afecțiuni.
Nevrotismul este asociat cu astm bronșic, eczeme, sindrom de colon iritabil (IBS), probleme cardiace și imunitare. În plus, funcțiile cognitive pot avea de suferit, deoarece este dificil pentru creier să fie în permanență stresat. Prea mult timp petrecut îngrijorându-se și insistând asupra situațiilor stresante poate determina persoanele cu nevrotism să aibă rezultate slabe la serviciu, la școală sau în societate.
Și viața personală are de suferit. Deoarece indivizii nevrotici pot interpreta greșit situațiile și pot reacționa exagerat la orice, se simt adesea nemulțumiți de căsnicia lor chiar și atunci când totul este bine. Acest comportament poate duce la probleme familiale.
Totuși, există modalități de a gestiona această trăsătură:
Mulți oameni cu nevrotism trăiesc o viață stabilă și împlinită. Dacă ceva nu merge bine, următorii pași vă pot ajuta.
- Practicarea Mindfulness-ului. Mindfulness-ul este o tehnică de meditație care presupune să fii conștient de prezentul tău, fără să judeci sau să reacționezi la ceea ce simți, gândești sau observi. Practicarea mindfulness-ului poate aduce multe beneficii pentru sănătatea mentală și fizică, cum ar fi reducerea stresului, îmbunătățirea atenției, a memoriei și a stimei de sine. Pentru a practica mindfulness-ul, ai nevoie doar de un loc liniștit, o poziție confortabilă și câteva minute pe zi. Poți începe prin a-ți focaliza atenția pe respirația ta, observând cum aerul intră și iese din corp. Apoi, poți extinde atenția la senzațiile din corp, la sunetele din jur, la gândurile și emoțiile tale. Dacă mintea ta se rătăcește, nu îți face griji, ci revino cu blândețe la prezent.
Acesta vă ajută să vă recunoașteți și să vă acceptați emoțiile, în loc să vă concentrați exclusiv asupra problemelor.
- Dezvoltarea inteligenței emoționale. Nivelurile ridicate de nevrotism pot duce la conflicte interne constante. Capacitatea de a gestiona emoțiile și de a fi conștient atât de propriile sentimente, cât și de dorințele celorlalți poate ajuta la reducerea conflictelor interne.
- Reformularea gândurilor negative. Cercetările arată că înlocuirea gândurilor negative cu unele pozitive poate reduce efectele nevrotismului. Implementarea gândirii pozitive poate implica să scrieți afirmații pentru a vă aminti să gândiți pozitiv sau să vă gândiți la imagini pozitive atunci când ceva vă deranjează.
Și, desigur, nu fi timid și cere ajutor. Un psiholog bun te va ajuta să faci față atitudinilor negative. Un bun specialist te va ghida spre o viață mai echilibrată și împlinită.