Despre conformitatea socială și necesitatea de a avea un dezacord sănătos

Într-o lume în care opiniile sunt diverse și adesea contradictorii, este inevitabil să avem dezacorduri cu ceilalți. Fie că este vorba de familie, prieteni, colegi sau parteneri, nu putem fi mereu de acord cu tot ce spun sau fac. Dar cum gestionăm aceste situații? Cum putem avea un „dezacord sănătos”, care să nu ne afecteze relația și să nu ne provoace stres sau frustrare?

Un „dezacord sănătos” este acela în care părțile implicate își exprimă punctele de vedere în mod respectuos, ascultă cu atenție și încearcă să înțeleagă perspectiva celuilalt, fără a recurge la jigniri, acuzații sau manipulări. Părțile trebuie să înțeleagă că dezacordul nu este o luptă pentru a câștiga sau a avea dreptate, ci o oportunitate de a învăța, de a crește și de a ne îmbunătăți comunicarea.

Unii experți menționează că un dezacord sănătos, uneori poate fi dificil de realizat din două motive

  1. În primul rând, unii oameni sunt mai cooperanți și mai empatici decât alții. Acordabilitatea lor se poate datora slăbiciunii, ceea ce îi poate determina să rămână tăcuți, chiar și atunci când vine vorba de critici constructive.
  2. În al doilea rând, în grupurile sociale oamenii pot simți presiunea să fie de acord cu ceilalți de teamă să nu pară diferiți.

O serie de experimente de conformitate conduse de psihologul și profesorul american de origine poloneză, Solomon Asch au arătat că o proporție semnificativă de oameni - până la 75% - tind să fie de acord cu deciziile grupului, chiar dacă acestea sunt lipsite de sens. Acest lucru este asociat cu „conformitatea socială”, care presupune schimbarea normelor, atitudinilor, percepțiilor, opiniilor și comportamentului unei persoane în conformitate cu cele acceptate într-o anumită societate sau grup.

Cum putem refuza pe cineva, sau să spunem „nu” astfel ca să nu ne afecteze relația și să nu ne provoace stres sau frustrare?


Pentru a avea un dezacord sănătos, este important să avem în vedere câteva aspecte
:

  • Să fim sinceri și direcți.
    Să spunem clar ce ne deranjează, ce ne dorim și ce ne așteptăm de la celălalt, fără a folosi limbaj vag, ironii sau sarcasm.
  • Să fim empatici și deschiși.
    Să încercăm să ne punem în locul celuilalt și să îi recunoaștem sentimentele, nevoile și motivele, fără a le judeca sau minimaliza.
  • Să fim receptivi și flexibili.
    Să ascultăm cu atenție ce are de spus celălalt și să îi adresăm întrebări pentru a clarifica orice nelămurire, fără a întrerupe sau a contrazice. Să fim dispuși să acceptăm că putem greși sau că putem avea o perspectivă incompletă sau eronată.
  • Să fim respectuoși și civilizați.
    Să folosim un ton calm și politicos și să evităm orice formă de agresivitate verbală sau fizică, cum ar fi țipatul, insultele, amenințările sau violența.
  • Să fim cooperanți și constructivi.
    Să căutăm soluții care să fie acceptabile și benefice pentru ambele părți, fără a impune sau a ceda. Să ne concentrăm pe interesele comune și pe obiectivele pe termen lung, nu pe pozițiile inițiale sau pe orgolii.

Un dezacord sănătos poate fi o experiență pozitivă și valoroasă pentru relațiile noastre, dacă știm cum să îl abordăm. Nu trebuie să ne temem de el, ci să îl privim ca pe o ocazie de a ne cunoaște mai bine pe noi înșine și pe ceilalți, de a ne exprima autentic și de a ne rezolva conflictele în mod eficient. Încearcă să te pui în pielea interlocutorului tău și să fii pregătit să asculți o opinie alternativă.

Trimiteți un comentariu

Mai nouă Mai veche