Ziua limbii este o sărbătoare care celebrează limba română ca simbol al identității naționale și al unității culturale a românilor de pretutindeni. Această zi este marcată în fiecare an, la 31 august, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar și de către comunitățile de români din diaspora.
* Originea acestei sărbători se află în Republica Moldova, ca rezultat a unei mișcări populare fără precedent, care a culminat cu Marea Adunare Națională din 27 august 1989, când aproape un milion de oameni au ieșit în stradă pentru a cere recunoașterea drepturilor naționale ale românilor basarabeni.
Drept urmare, la 31 august 1989, Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea care prevedea revenirea la limba română și la grafia latină, după decenii de rusificare și impunere a alfabetului chirilic.
Ziua limbii române a fost instituită în Republica Moldova prin legea nr. 346 din 1 decembrie 1990, sub numele de „Limba noastră cea română”, pentru a transmite mesajul că limba română este o limbă vorbită nu numai între granițele României, ci și de către milioane de basarabeni, care își revendicau apartenența la spațiul cultural și spiritual românesc. În 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”, pentru a evita tensiunile politice cu Rusia și cu minoritățile etnice din Republica Moldova, care se opuneau recunoașterii oficiale a limbii române ca limbă de stat.
 |
| Chișinău, stradă denumită în amintirea zilei de „31 august 1989” |
Până în 2013, în R. Moldova, denumirea oficială a limbii era „limba moldovenească”, ca o modalitate de a distinge identitatea moldovenilor de cea a românilor. Atunci, la inițiativa parlamentarilor pro-europeni, situația a fost schimbată prin decizia Curții Constituționale, care a recunoscut că limba moldovenească este identică cu limba română.
La data de 13 martie 2023 Parlamentul Republicii Moldova a hotărât că „limba română” este limba oficială a Republicii Moldova.
* În România, propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, iar mai apoi a fost adoptată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013, la inițiativa unor parlamentari și personalități culturale, care au dorit să sublinieze importanța limbii române ca fundament al identității naționale și ca punct de legătură între toți românii. De asemenea, prin această lege s-a dorit să se transmită un mesaj de solidaritate cu „frații” din Republica Moldova și cu toți cei care vorbesc limba română în lume. Legea care a instituit această zi festivă a fost adoptată cu o largă majoritate de voturi în Parlamentul României (cu 312 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri) și prevede că „autoritățile și instituțiile publice pot organiza programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, pentru a marca importanța limbii române ca fundament al identității naționale”. De asemenea, în această zi se arborează drapelul României și se intonează imnul național.
Ziua limbii române este marcată prin diverse manifestări culturale, artistice și educative, cum ar fi: lansări de cărți, expoziții, concerte, recitaluri de poezie, concursuri literare și lingvistice, conferințe, dezbateri, seminarii etc. Aceste evenimente au scopul de a promova valorile culturale și spirituale ale limbii române, de a stimula interesul pentru studiul și cunoașterea limbii, de a evidenția contribuția scriitorilor și lingviștilor români la patrimoniul cultural universal și de a întări legăturile dintre vorbitorii de limbă română din diferite țări și regiuni.
Ziua limbii române este, în același timp, o invitație la reflecție și responsabilitate. Limba română nu este doar un instrument de comunicare, dar și un simbol al identității și demnității noastre ca popor. Este un dar prețios pe care trebuie să-l păstrăm și să-l îmbogățim cu grijă și respect. Este un bun comun al tuturor celor care o vorbesc și o iubesc, iar păstrarea ei ca limbă vie și modernă depinde de efortul și implicarea fiecărui vorbitor.